Acte fiscale impotriva unei firme radiata in Registrul Comertului

avocat Iasi - acte fiscale

05 feb. Acte fiscale impotriva unei firme radiata in Registrul Comertului

Acte fiscale contra unei firme radiata in Registrul Comertului

Intocmirea actelor fiscale impotriva unei persoane juridice care nu mai are capacitate de folosinta (care a fost radiata din Registrul Comertului)

Art. 1 din Legea nr.26/1990

Art. 17 din Codul de procedura fiscala

Fata de solutia adoptata in contestatia administrativa, Curtea a retinut ca desi a impartasit punctul de vedere al reclamantei privitor la lipsa calitatii sale procesuale pasive dupa radiere, parata a avut in vedere doar aceasta etapa procesuala, fara a se mai pronunta asupra actelor administrativ fiscale primare, care au ramas in fiinta.

In acest mod, a abordat discretionar problema in discutie, lasand sa se inteleaga ca impotriva reclamantei pot fi emise actele respective, desi era radiata, dar nu are calitate procesuala pasiva pentru a le contesta, ceea ce este inacceptabil.

In continuare, instanta de fond a avut a se raporta doar la aprecierea ca reclamanta nu mai era persoana indreptatita sa introduca contestatia administrativa, si sa stabileasca daca organul fiscal s-a pronuntat corect ori concluzia la care a ajuns este gresita.

Or, prin sentinta recurata, instanta a retinut ca reclamanta nu mai avea calitatea de a suporta obligatiile fiscale imputate prin actele criticate pentru ca anterior exercitarii controlului fusese radiata si nu mai avea calitatea de contribuabil, fara a observa ca prin decizia luata in contestatia administrativa, ii fusese luata orice cale de atac.

In raport de toate cele prezentate, rezulta ca instanta nu putea solutiona actiunea, de vreme ce contestatia administrativa nu a fost la randu-i solutionata de organul competent care a apreciat-o ramasa fara obiect, fara a se mai preocupa de actele administrative pe care le-a emis.

De aceea, concluzionand ca reclamanta are calitate procesuala activa de a ataca procesul verbal de inspectie fiscala si decizia de impunere chiar daca a fost radiata, precum si interes urmarind anularea acestora, Curtea a admis recursul, a casat sentinta si a admis actiunea in parte, anuland decizia de solutionare a contestatiei, cu trimiterea cauzei la organul fiscal pentru a se pronunta in privinta celor doua acte administrativ fiscale, pe fondul contestatiei administrative.

(Curtea de Apel Pitesti, Decizia nr. 2200/R-CONT/06 Mai 2014)

Prin actiunea inregistrata la data de 12 octombrie 2011, reclamanta P.F. NM a solicitat anularea deciziei de respingere a contestatiei administrative nr.120/11 aprilie 2011 si a raportului de inspectie fiscala nr.111149/28 decembrie 2010.

In motivare, a sustinut ca prin actele administrativ fiscale de mai sus, s-au stabilit in sarcina sa obligatii fiscale in suma de 17.783 lei, reprezentand impozit pe venit, majorari si penalitati de intarziere pe perioada 1 ianuarie 2005-16 iunie 2010, desi nu mai avea calitatea de contribuabil din luna iunie 2010, fiind radiata prin Rezolutia nr.6122/7 iunie 2010 pe care parata nu a contestat-o.

Prin urmare, a socotit ca intocmirea actelor fiscale in discutie dupa acest moment, s-a facut impotriva unei persoane care nu mai are capacitate de folosinta.

Tribunalul Arges, Sectia civila, prin sentinta civila nr.3128/31 mai 2013 a admis actiunea si a anulat actele contestate, retinand in esenta ca P.F. NM a fost inregistrata la data de 18 aprilie 2005, iar la data de 7 iunie 2010 a fost radiata pentru neindeplinirea unor formalitati, cu mentiunea ca la aceasta data nu figura cu datorii in evidentele fiscale, masura nefiind contestata de parata.

Potrivit art.1 din Legea nr.26/1990, inainte de inceperea activitatii de comert, comerciantii si alte persoane fizice sau juridice prevazute in mod expres de lege, au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.

Fata de aceste dispozitii legale, instanta a retinut ca un contribuabil ia nastere din momentul inmatricularii in registrul comertului si inceteaza sa existe in fapt ca agent economic, odata cu radierea din acelasi registru.

Asa fiind, a apreciat ca exercitarea controlului si stabilirea obligatiilor fiscale analizate fata de reclamanta, dupa ce incetase sa mai existe consecinta radierii, s-a facut gresit, cu incalcarea legii.

Parata a declarat recurs impotriva sentintei de mai sus, pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, in sensul motivelor de casare prevazute de art.304 pct.9 si art.3041 din Codul de procedura civila.

In dezvoltarea acestora, a sustinut ca sentinta instantei de fond bazata pe constatarea ca un contribuabil ia nastere in momentul inmatricularii in registrul comertului si inceteaza sa existe odata cu radierea sa, este in contradictie cu art.40 alin.1 lit. a din Legea nr.571/2003, care prevede ca impozitul pe venit se aplica asupra veniturilor obtinute din orice surse, atat in Romania, cat si in afara Romaniei, de catre persoanele fizice rezidente romane.

In aplicarea acestei dispozitii legale, decizia de impunere pentru impozitul pe venit stabilit suplimentar de plata reclamantei, a fost emisa pe codul numeric personal al acesteia si nu in temeiul codului fiscal, pentru ca dupa radierea din registrul comertului, a continuat sa primeasca venituri de la ING Fond de Pensii, pentru serviciile prestate ca agent de marketing.

Tot astfel, instanta a ignorat dispozitiile art.140 din Codul de procedura fiscala, din care se desprinde ca executarea silita a creantelor fiscale datorate de o asociere fara personalitate juridica, se face atat asupra bunurilor sale mobile si imobile, cat si asupra bunurilor personale ale membrilor sai, chiar daca titlul executoriu este doar pe numele asocierii.

Pe fond, a sustinut ca inspectia fiscala s-a desfasurat in perioada 23 decembrie 2010-24 decembrie 2010, avand ca obiect verificarea impozitului pe venit aferent perioadei 1 ianuarie 2005-16 iunie 2010 si a stabilit ca reclamanta nu a declarat veniturile obtinute de la ING Fond de Pensii pentru serviciile prestate pe perioada 2005-2006.

Deosebit, pentru perioada 1 ianuarie 2005-16 iunie 2010, a luat in calcul ca cheltuieli deductibile o serie de cheltuieli personale, respectiv: servicii de infrumusetare, achizitionat hota, aragaz, masina de cusut, mixer, robot de bucatarie, taxe personale la facultate, carburanti, analize medicale, imbracaminte, produse alimentare, medicamente, care potrivit art.48 alin.4 lit.a) din Legea nr.571/2003 sunt cheltuieli nedeductibile fiscal.

Si in fine, i s-a reprosat ca nu a respectat modul de utilizare, completare si tinere a registrelor de evidenta pe perioada 1 mai 2002-16 iunie 2010.

Analizand sentinta recurata, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a dispozitiilor legale aplicabile, in raport de criticile ce i-au fost aduse, Curtea a retinut urmatoarele:

Prin decizia de impunere nr.111150/28 decembrie 2010, mentinuta prin decizia privind solutionarea contestatiei nr.120/11 aprilie 2011, incheiata pe baza raportului de inspectie fiscala din data de 27 decembrie 2010, s-au stabilit in sarcina reclamantei obligatii fiscale in suma de 17.783 lei, respectiv 10.352 lei impozit pe venit suplimentar, 6.156 lei majorari de intarziere aferente si 1.275 lei penalitati de intarzieri aferente, perioada suspusa verificarii fiind 1 ianuarie 2005-16 iunie 2010.

In actele administrativ fiscale primare-raportul de inspectie fiscala si decizia de impunere s-a retinut pe de o parte, ca reclamanta nu a respectat modul de utilizare, completare si tinerea registrelor de evidenta, asa cum prevede O.M.E.F. nr.1040/2004, in sensul ca nu a completat Registrul Jurnal de Incasari si Plati pentru perioada 1 mai 2002-16 iunie 2010, incalcand art.41 alin.2 lit.a) din Legea nr.82/1991.

Pe de alta parte, s-a retinut ca in perioada 1 ianuarie 2005-16 iunie 2010, nu a luat in calcul venitul obtinut de la ING Fond de Pensii si nu a respectat Codul fiscal, inregistrand ca si cheltuieli deductibile, cheltuielile efectuate in interes strict personal, precum si cheltuieli pentru care nu detine documente justificative.

In contestatia administrativa introdusa impotriva acestor acte, reclamanta a invocat exceptia lipsei capacitatii sale de folosinta, motivat de faptul ca la data controlului si emiterii lor nu mai exista ca subiect de drept, fiind radiata prin Rezolutia din data de 7 iunie 2010.

Totodata, a criticat decizia de impunere sub aspect formal, sustinand ca nu a fost intocmita cu respectarea legii, din continutul sau lipsind motivarea in fapt si in drept, asa cum prevede art.43 din Codul de procedura fiscala.

Pe fond, a sustinut ca organul fiscal nu a individualizat pretinsele cheltuieli nedeductibile care i se imputa, nu a precizat documentele justificative necesare si nu a tinut cont de specificul activitatii pe care o desfasoara, cea de consultant de asigurari de viata.

Prin decizia nr.120/11 aprilie 2011, parata a respins contestatia, fara a mai analiza-o pe fond, ca ramasa fara obiect, luand act ca titularul dreptului procesual a incetat sa mai existe, consecinta radierii din registrul comertului, astfel ca nu mai are nici drepturi, nici obligatii.

Motivand aceasta decizie, a adoptat apararea formulata de reclamanta in sustinerea exceptiei invocate, retinand ca interpretarea dispozitiilor art.1 din Legea nr.26/1990 si art.17 din Codul de procedura fiscala, conduce la concluzia ca un contribuabilul ia nastere in momentul inmatricularii in registrul comertului, iar in cazul incetarii activitatii este radiat din registrul comertului, ceea ce echivaleaza cu incetarea existentei sale, fapt petrecut in cazul reclamantei la data de 7 iunie 2010.

Fata de solutia adoptata in contestatia administrativa, Curtea a retinut ca desi a impartasit punctul de vedere al reclamantei privitor la lipsa calitatii sale procesuale pasive dupa radiere, parata a avut in vedere doar aceasta etapa procesuala, fara a se mai pronunta asupra actelor administrativ fiscale primare, care au ramas in fiinta.

In acest mod, a abordat discretionar problema in discutie, lasand sa se inteleaga ca impotriva reclamantei pot fi emise actele respective, desi era radiata, dar nu are calitate procesuala pasiva pentru a le contesta, ceea ce este inacceptabil.

In continuare, instanta de fond a avut a se raporta doar la aprecierea ca reclamanta nu mai era persoana indreptatita sa introduca contestatia administrativa, si sa stabileasca daca organul fiscal s-a pronuntat corect ori concluzia la care a ajuns este gresita.

Or, prin sentinta recurata, instanta a retinut ca reclamanta nu mai avea calitatea de a suporta obligatiile fiscale imputate prin actele criticate pentru ca anterior exercitarii controlului fusese radiata si nu mai avea calitatea de contribuabil, fara a observa ca prin decizia luata in contestatia administrativa, ii fusese luata orice cale de atac.

In raport de toate cele prezentate, rezulta ca instanta nu putea solutiona actiunea, de vreme ce contestatia administrativa nu a fost la randu-i solutionata de organul competent care a apreciat-o ramasa fara obiect, fara a se mai preocupa de actele administrative pe care le-a emis.

De aceea, concluzionand ca reclamanta are calitate procesuala activa de a ataca procesul verbal de inspectie fiscala si decizia de impunere chiar daca a fost radiata, precum si interes urmarind anularea acestora, Curtea a admis recursul, a casat sentinta si a admis actiunea in parte, anuland decizia de solutionare a contestatiei, cu trimiterea cauzei la organul fiscal pentru a se pronunta in privinta celor doua acte administrativ fiscale, pe fondul contestatiei administrative.




Send this to a friend